Turism

Grotele Brînzeni reprezintă un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Edineț, Republica Moldova. Sunt amplasate în recifele Brînzeni, la 13 km sud- est de satul Brînzeni, la marginea platoului pe partea stângă a râului Racovăț; ocolul silvic Edineț ...

Recifele Brînzeni reprezintă un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Edineț, Republica Moldova. Sunt amplasate în preajma satului Brînzeni. Au o suprafață de 44 ha conform Legii ariilor protejate sau 31,97 ha conform unor măsurări mai recente ...

Defileul Trinca a luat naștere cu mii și mii de ani în urmă, atunci când râul Draghiște se adâncea nemilos în reciful de calcar badenian-sarmațian inferior. Astfel, s-a creat peisajul pitoresc cu o vale adâncă, cuprinsă de pereți stâncoși, abrupți pe alocuri. În versanții acestor toltre mărețe sunt amplasate câteva grote ce adăpostesc trecutul. În aceste grote timpul s-a oprit, aici bântuie istoria și amintirile vechii lumi, care ne-a lăsat dovadă a existenței sale - rămășițe scheletice ale animalelor vânate și ale oamenilor preistorici neanderthalieni.

Astăzi lăcașul sfânt – „Cuvioasa Parascheva” se bucură de oamenii credincioși din sat având în ogradă o prisacă de albine și o nouă biserică din piatră construită de boierul Caceaun, în anul 1775. Tărâmul mierii din Boroseni este o unică stupină din nordul Moldovei, unde se îmbină alinarea sufletului cu rugăciune și zumzet de albină. ,,Mergi la albină și vezi cât e de harnică și ce lucrare iscusită săvârșește. Munca ei o folosesc spre sănătate și regii și oamenii de rând. Ea e iubită și lăudată de toți”  ( Pilde din biblie 6,9.)

„Țara Bâtlanilor” - reprezintă o colonie unică de peste 1000 de exemplare de păsări de baltă care cuibăresc pe stejari. Ea este o parte componentă a rezervației „Pădurea Domnească”. Suprafața pădurii de stejar, unde-şi fac cuiburile bâtlanii nu este foarte mare – circa 1 hectar.

Pădurea de pini” Bulhac  Pe partea stângă a defileului se observă pădurea de pini, numită de săteni, dar și de hărțile cadastrale sovietice - Bulhac ( pe vârful stâncii fiind probabil unicul lac carstic din Moldova,  dovadă ar fi  forma perfect circulară a acestuia, precum și locația la o altitudine de peste 100 de metri deasupra nivelului mării.

Printre cele 4 recife din așa-numita zona Râmbu, cea mai reprezentativă este la marginea satului, de formă ovală (oncoid). Pe stânca Râmbului a fost ridicată o cruce, căreia îi spune „Crucea Ocrotitoare”. Tradițional, aici la data de 12 iulie, Ziua Sf.Petru și Pavel, sătenii urcă la cruce cu preotul satului realizează serviciul divin de sănătate pentru toți locuitorii satului, iar gospodinele aduc bucate tradiționale, care sunt servite celor prezenți.

Grota Butești e o stâncă foarte pitorească și interesantă, cu o lungime de aproximativ 2 km, lățimea de 60- 125m. În partea dinspre satul Butești a stâncii, se află o peșteră cu adâncimea de vreo 9 metri pătrați și înălțimea de 2,5 metri.

Șirul de toltre din apropierea satului este alcătuit din 3 părți, dintre care acea care se așterne nemijlocit deasupra satului și valea râului Camenca se numește Stânca Mare, având o lungime de peste 1000 m, lățimea de 100 m şi înălțimea relativă de 40 m.

La hotarele dintre satul Gordinești și satul Volodeni se află o stâncă cu înălțimea de 8 metri și lungimea de 20 metri. Călătorii veniți să viziteze Rezervația peisagistică „LA CASTEL”, i-au dat denumirea de „DINTELE DRAGONULUI”. De aici se deschide o panoramă uimitoare, ce ne prezintă toată frumusețea naturii.

Cariera veche de piatră din Balatina se află în preajma satului, pe traseul de drum Balatina-Lipovăț. În interiorul locului, de unde în perioadă 1956-1991 a fost extrasă piatră s-a format un bazin acvatic, care și el, la rândul său, din cauza puținelor precipitații,   în ultima perioadă se usucă.           

Mormântul Uriașului are și el o legendă. Se presupune că pe aceste locuri ar fi locuit cândva oameni giganți. Ultimul dintre ei este îngropat în această stâncă. Localnicii nu prelucrează acest sector, deoarece legenda spune că cei ce s-au încumetat să-l prelucreze, fie au decedat subit, fie s-au îmbolnăvit.

Legenda legată de stânca Țugueta, spune că „copii oamenilor uriași ce locuiau cândva pe aceste locuri, obișnuiau să se joace, aruncând unul altuia bucăți masive pe piatră. O bucată de piatră mai ascuțită a căzut peste această stâncă și din cauza formei mai țuguiate a pietrei, a apărut denumirea de stânca Țuguieta.

Cel mai înalt loc din Brânzeni se numește "Stânca Morii".  În trecutul îndepărtat, în apropierea stâncii din zona de vest, pe malul  drept al râului Racovăț era o moară de apă. La moara dată nu veneau doar sătenii, dar și oameni din localitățile vecine. De aici și provine denumirea  Stânca Morii.  Ea  are o  înălțime de 165 m, aflându-se într-o zonă pitorească  pe malul drept al  râului Racovăț, iar versanții săi conțin câteva grote.

O minune a naturii situată deasupra văii râului Racovăț, lângă satul Gordinești este Rezervația peisagistică „La Castel”. Această moștenire a plaiului moldovenesc face parte din pitorescul lanț al Toltrelor Prutului (recife coraliere sarmațiene). Aria naturală a acestui defileu cuprinde versanții abrupți ai văii râului Racovăț și reprezintă unul din cele mai adânci defileuri din Republica Moldova.

Monumentul naturii „O sută de movile“ se află între satele Cobani și Braniște. El reprezintă un relief deluros, de-a lungul Prutului și ocupă șase terase de lângă Prut. Este singurul loc din Europa, unde sunt concentrare sedimentele mărilor antice, care cândva scăldau acest teritoriu - Marea Tortoniană şi Sarmatică. Astfel, potrivit unei versiuni, acest relief s-a format acum 10-20 de milioane de ani.

Despre stânca Duhurilor Rele se poate scrie o carte! Probabil este cea mai misterioasă stâncă din nordul țării, și încă nedescoperită până la capăt. Mai mult: sătenii au blocat accesul spre adâncurile grotei, despre care se spune că nu are sfârșit. Mulți tineri s-au rătăcit și nu au mai revenit, iar cine s-a întors, nu a mai avut grai și a murit în scurt timp. Legenda spune că războinicii (turcii)  ar fi ascuns aur și ar fi blestemat atât grota, cât și pe cei ce ar descoperi comoara.

Stânca este scăldată din două părți de apele Ciuhurului și adăpostește pe partea de nord o grotă destul de adâncă, numită de localnici „Odaia”. Până în 1978, pe lângă această stâncă trecea șerpuit râul Ciuhur în albia sa obișnuită. Aspectul de azi este căpătat în urma construcției Centralei Hidroelectrice Costești-Stânca. Din cel mai înalt loc al acestei stânci, în anul 1946, s-a desprins un bolovan uriaș. Astfel, acest loc a fost numit de locuitori „La Bolohan”, locul preferat al copiilor, care veneau în această zonă la scăldat.

„Căsoaia” este numele uneia dintre cele două peșteri aflată pe partea stângă a „Cascadei Șerpilor”. Ea este unică în regiunea de nord a țării. Împrejurimile sunt fantastice, bogate în floră și faună, mai ales în șerpi. Această denumire a fost dată de locuitorii satului cu mulți ani în urmă, deoarece în apa acestei cascade erau foarte mulți șerpi.

„Stânca Dragostei” are o istorie foarte interesantă, dar și tragică. Are peste 50 de metri înălțime și se află pe malul stâng al râului Ciuhur. Denumirea de „Stânca Dragostei” vine de la o legendă veche despre doi tineri, care se iubeau. El era fiul chipeș al unui boier, unicul la părinți și viitorul moștenitor al întregii averi; ea, o fată frumoasă, dar săracă, din familie de țărani.